Cum se masoara Fericirea

Asa cum spunea Dr. Martin Seligman, fostul Presedinte al Asociatie Americane de Psihologie, foarte multa vreme „psihologia a fost doar pe jumatate coapta. Partea coapta era alinarea suferintei (insemnand despresie, sinucidere, panica, dependenta de droguri, schizofrenie), partea necoapta, cea care lipsea, fiind o psihologie a starii de bine.”

Abe Maslow a inceput sa o construiasca in anii 60, dar abia in anii 90 psihologia fericirii a inceput sa vada lumina zilei prin construirea:

  • Unei teorii a starii de bine. Toate teoriile pe care psihologia le avea pe vremea aceea erau legate de starile negative, de ceea ce nu functiona.
  • Unor metode de masurare a starii de bine.
  • Unor interventii/metode de a spori starea de bine.

Apoi, alte discipline stiintifice au inceput sa isi aduca contributia in materie de fericire (inteleasa ca stare de bine subiectiva) ajungandu-se la ceea ce este cunoscut astazi sub numele de stiinta fericirii.

Definitia fericirii

Conform dictionarului, fericirea este „o stare de bine si de multumire” (Merriam-Webster, 2018). Cuvinte precum bucurie, satisfactie si ras sunt des folosite in legatura cu fericirea.

Majoritatea expertilor identifica starea de bine subiectiva printr-un anumit numar de aspecte ale starii unei persoane (Diener et al., 1999; Kahneman, Diener and Schwarz, 1999). Cu tote acestea, exista multe dezbateri legate de ce elemente ar trebui sa includa aceasta definitie. De exemplu, anumiti specialisti precum Kahneman si Krueger (2006), se focalizeaza pe aspectul hedonic al experientei subiective, in timp ce altii, precum Huppert si colegii (2009), opteaza pentru o definitie ce include masuratori ale bunei functionari psihologice, precum si ale scopului in viata.

In cartea sa Cum sa fii fericit, Sonja Lyubomirsky, profesor de psihologie la Universitatea California, Riverside considera ca fericirea este “experienta bucuriei, multumirii sau a starii de bine pozitive, combinata cu sentimentul ca viata este frumoasa, are sens si merita traita”.

Provocari in masurarea fericirii

Fericirea este o tema profund subiectiva. De aceea diferitele intrumente existente masoara fericirea in moduri diferite, luand in considerare diferiti factori ce contribuie la fericire.

Unii spun ca masurarea starii de bine este de-a dreptul imposibila, ca instrumentele de care dispunem astazi nu sunt suficient de precise si ca auto-evaluarea este… prea subiectiva pentru a fi pertinenta. Pe de alta parte, „ceea ce mi se pare interesant este ca profesori, cercetatori si publicul in general nu au nici cea mai mica indoiala ca putem masura depresia, anxietatea si stresul, dar multi se opun ideii ca fericirea se poate masura”.

In cartea sa Cum sa dai peste fericire, Daniel Gilbert, profesor la Harvard, are o abordare extrem de interesanta legata de aceasta problema „imposibil” de rezolvat. El propune sa luam in consideratie trei premise.

Prima. Intr-o lume ideala, ar trebui sa avem instrumente perfect fiabile pentru a masura fericirea, ceea ce, este evident, nu avem. Pe de alta parte, toate instrumentele folosite de stiinta – cronometre, termometre, barometre, spectrometre samd – nu sunt nici ele perfecte. Acesta este motivul pentru care guvernele si universitatile investesc bugete enorme pentru a le perfectiona. Deci, in loc sa ne focalizam pe imperfectiunea instrumentelor noastre, mai bine le acceptam asa cum sunt, tinem cont de aceste imperfectiuni si lucram cu ele pentru a avansa.

In al doilea rand, printre instrumentele care ne permit sa masuram experienta subiectiva, auto-evaluarea sincera in timp real este cel mai putin imperfect mod de a masura fericirea. Dispunem si de alte instrumente care pot parea mai fiabile, mai stiintifice – electromiograful, poligraful, MRI etc. Dar un lucru pe care toata lumea pare sa il uite este faptul ca singurul motiv pentru care legam rezultatele obtinute cu ajutorul acestor instrumente stiintifice (indicatorii biologici) de fericire este pentru ca oamenii declara ca sunt fericiti…

In al treilea rand, imperfectiunea instrumentelor este o problema cruciala doar daca nu no luam in consideratie. Dar din moment ce suntem constienti de acest lucru si eliminam potentiala sursa de eroare, putem sa lucram cu ele. Aici apare conceptul care in statistica se numeste legea numerelor mari. Masurarea fericirii este dificila pentru ca nu putem conta pe obiectivitatea auto-evaluarii, iar aceasta poate fi influenta de o multime de lucruri. Dar atunci cand mii sau chiar milioane de oameni raspund la fel la aceeasi intrebare, atunci idiosicrazia eventual este eliminata, iar raspunsul reflecta foarte probabil realitatea. Care este probabilitatea ca toata lumea sa se insele in privinta a ceea ce simte?

Acestea fiind spuse, exista multe moduri de a masura fericirea.

Masurarea fericirii prin factorii biologici

Neurotransmitatorii si hormonii.

Mark Holder se concentreaza pe studiul fericirii luand in considerare diferitii indicatori biologici. In laboratorul sau, se iau esantioane de saliva si urina de la participantii la diverse studii pentru a masura schimbarile la nivelul neurotransmitatorilor si hormonilor.

Activitatea electrica a creierului si presiunea sangelui.

Exista diverse tehnici care permit sa se masoare activitatea electrica si presiunea sangelui in diferite regiuni ale creierului, respectiv in cortexul prefrontal stang si drept care tind sa fie asociate cu emotiile pozitive, respectiv negative.

  • Electroencefalografia – EEG este o metoda de monitorizare electrofiziologica ce inregistreaza activitatea electrica a creierului (Niedermeyer E.; da Silva F.L., 2004). Din punct de vedere clinic, EEG se refera la inregistrarea activitatii electrice din creier pe o anumita perioada de timp, folosindu-se electrozi amplasati pe scalp.
  • Poligraful, cunoscut in termini populari drept detectorul de minciuni, este un instrument sau o procedura ce masoara si inregistreaza mai multi indicatori fiziologici precum presiunea sangelui, pulsul, respiratia si conductivitatea pielii atunci cand o persoana raspunde la o serie de intrebari (JP Rosenfeld, 1995). Scorul acestor indicatori se schimba atunci cand persoana traieste emotii intense.
  • Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM sau RMN) este o tehnica medicala folosita in radiologie pentru a fotografia procesele anatomice si fiziologice ale corpului. Scanerele RMN genereaza imagini ale organelor din corp.

Muschii fetei.

Electromiograful (EMG) este o tehnica medicala de electrodiagnostic care evalueaza si inregistreaza activitatea electrica produsa de muschii scheletali (G. Kamen, 2004). Poate, de exemplu, sa masoare semnalele muschiului zigomatic major care ridica colturile gurii cand o persoana zambeste. Cercetarea recenta sugereaza ca zambetele care contracta si muschii din jurul ochilor si ridica pometii (zambetul Duchene) sunt asociate cu emotiile pozitive.

Clipitul.

Chiar si un ceas poate fi folosit ca un instrument de masura pentru fericire intrucat oamenii clipesc mai rar atunci cand sunt nefericiti si mai repede cand sunt fericiti (RJ Larsen & BL Fredrickson, 1999).

Masurarea fericirii prin auto-evaluare

Cea mai frecventa metoda prin care cercetatorii masoara fericirea este auto-evaluarea.

Chestionarele de auto-evaluare sunt concepute stiintific prin cercetare, testare si monitorizare.  Diferitele intrebari sunt testate pe esantioane de populatie, iar masuratorile sunt studiate si ajustate pentru a fi siguri ca chestionarul respectiv masoara cu adevarat ceea ce s-a intentionat. Modul in care aceste chestionare evalueaza fericirea sunt foarte diferite unele de altele. Unele sunt lungi, continand diferite tipuri de intrebari, altele sunt scurte, astfel incat pot fi chiar memorate. Ceea ce au in comun aceste chestionare este incercarea de a identifica ce inseamna fericirea pentru persoana care raspunde.

Exista chestionare care sunt foarte folosite in mediul academic de catre cercetatori pentru a masura fericirea. Iata cele mai importante:

  • The Panas Scale (Positive and Negative Affect Schedule) este un chestionar de auto-evaluare ce consta in masurarea afectelor pozitive si negative (Watson, David; Clark, Lee A.; Tellegen, Auke, 1988). Fiecare notiune este notata de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult). Acest chestionar a fost folosit mai mult ca un instrument de cercetare pe grupuri, dar poate fi utilizat in egala masura pe restul populatiei.
  • The Oxford Happiness Inventory este o metoda foarte buna pentru a vedea care este nivelul actual de fericire al unei persoane (M. Argyle & P. Hills, 2002). Chestionarul cuprinde 29 de afirmatii legate de fericire, unele fiind formulate pozitiv, altele negativ. Fiecare afirmatie este notata de la 1 (dezacord puternic) la 6 (acord puternic).
  • Subjective Happiness Scale este un chestionar compus din 4 teme (S. Lyubomirsky & HS Lepper, 1999). La fiecare se poate raspunde alegand una dintre cele 7 optiuni. Optiunile sunt diferite pentru fiecare tema.
  • Satisfaction With Life Scale este un chestionar conceput pentru a masura satisfactia globala in viata din perspectiva judecatii cognitive, deci nu este o masura a afectelor pozitive sau negative (E. Diener, RA Emmons, RJ Larsen, & S. Griffin, 1985). Participantii indica cat de mult sunt de accord sau in dezacord cu cele 5 teme, folosind o scara de 7 puncte.

Masurarea fericrii, de la indivizi la organizatii

Fericirea si serviciul sunt doi termeni care, pusi impreuna, ar putea fi vazuti ca un oximoron. Pe de alta parte, majoritatea multinationalelor au inteles cat de importanta este fericirea la locul de munca. De aceea ei folosesc o gama larga de chestionare, anchete, focus grupuri si interviuri individuale care le pot furniza informatii despre fericirea angajatilor.

Chynthia Fisher (International Journal of Management Reviews · December 2010) sugereaza ca cei mai utili parametri de luat in consideratie in acest cadru sunt  :

  • Implicarea (engagement), reprezentand implicarea afectiva si cognitiva, precum si bucuria muncii in sine;
  • Satisfactia in munca (job satisfaction), reprezentand judecatile cognitive legate de slujba, incluzand aspecte precum salariul, colegii, superiorul ierarhic si mediul de lucru;
  • Atasamentul afectiv organizational (affective organizational commitment), precum sentimentul de atasament, apartenenta si valori ce caracterizeaza organizatia.

Local si international, institutii precum Gallup, Universum si Great Place To Work ofera instrumente variate si analize ce permit masurarea fericirii la locul de munca.

Masurarea fericirii la nivel mondial

Better Life Index

In viata, exista mult mai mult decat cifre precum PIB si statistici economice. Trebuie sa intelegem fericirea la o scara globala. Din 2011, cand a fost publicat primul raport ‘How’s Life’ (Cum e viata), OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) s-a ocupat cu standardizarea metodelor prin care informatiile statistice sunt colectate, inclusiv la nivelul masurarii fericirii.

Better Life Index, ancheta facuta de OCDE, permite comparatia starii de bine intre tari. Aceasta se bazeza pe o serie de 11 tematici care au fost identificate drept esentiale in materie de conditii de viata si de calitate a vietii. Printre ele se numara ocupatia fortei de munca, sanatatea, locuintele, angajamentul civic.

 World Happiness Report

World Happiness Report este publicatia anuala a Natiunilor Unite (United Nations Sustainable Development Solutions Network). Acest raport contine atat articole, precum si clasamentul fericirii tarilor bazat pe evaluarea nivelului de viata al participantilor pe care raportul il coreleaza cu diversi factori.

In iulie 2011, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat rezolutia 65/309 Happiness: Towards a Holistic Definition of Development (Fericirea: Spre o Definitie Holistica a Dezvoltarii) invitand tarile membre sa masoare fericirea cetatenilor lor si sa foloseasca informatiile pentru a se ghida in politicile publice. Raportul arata starea de fericire a lumii, cauzele fericirii si a suferintei precum si implicatiile din punctul de vedere al politicilor prin studii de caz. Raportul foloseste esential informatii furnizate de Gallup World Poll. Fiecare raport anual este accesibil publicului si se poate descarca de pe pagina World Happiness Report website.

“Fericirea” este un singur termen, dar se refera la un curcubeu de emotii diferite si poate implica diferite nivele. Pe cat de subiectiva poate parea, fericirea poate fi surprinsa si masurata. Iar acest lucru are o importanta majora intrucat fericirea este o aspiratie fundamentala, este stiinta si este un catalizator de schimbare pozitiva.

Haideti sa construim impreuna si sa facem oamenii mai fericiti!

  •  
  •  
  •  
  •  
Nu exista comentarii

Lasa un comentariu

Adresa dvs. de email nu va fi publica