Beneficiile Fericirii

Aristotel spunea ca “Fericirea este sensul si scopul vietii, traiectoria şi finalul existentei umane.

Beneficiile fericirii par evidente: experienta bucuriei, a multumirii, a starii de bine, combinate cu sentimentul ca viata este frumoasa, are sens si merita traita. Experienta fericirii este scopul ultim, beneficiul suprem, cea mai mare realizare a vietii. Dar, in timp ce Aristotel avea o viziune filosofica asupra importantei fericirii in starea de bine a oamenilor, astazi cercetarea stiintifica vine sa o confirme.

Studiile stiintifice sugereaza ca oamenii fericiti:

  • se bucura de o sanatate mai robusta
  • traiesc mai mult timp
  • au o probabilitate mai mare de a se casatori si de a avea casnicii satisfacatoare
  • au mai multi prieteni
  • sunt mai productivi in munca si au mai mult succes
  • rezista mai bine la stress.

1. Oamenii fericiti sunt mai sanatosi

Cu cat stiinta fericirii si a sanatatii se maturizeaza, cercetatorii incearca sa determine care este rolul fericirii, daca aceasta joaca vreun rol, asupra beneficiilor legate de sanatate. De la simpla raceala, trecand prin bolile cardio-vasculare si ajungand la longevitate, studiile sugereaza ca fericirea are un impact real asupra sanatatii noastre si asupra duratei de viata.

Intr-un experiment facut in 2003 de catre Cohen S. si colegii, 334 voluntari sanatosi cu varste cuprinse intre 18 si 54 de ani au fost expusi la virusul racelii. Li s-a evaluat tendinta de a trai emotii pozitive precum fericire, placere, relaxare, si emotiile negative, precum anxietate, ostilitate, depresie. Dupa efectuarea acestor evaluari, li s-au administrat picaturi nazale continand doi rinovirusi si au fost monitorizati in carantina pentru a vedea evolutia racelii (boala in prezenta unei infectii controlate). Pentru ambii virusi si dupa 5 zile de carantina, voluntarii fericiti (respectiv cei care aveau tendinta mai mare de a experimenta emotii pozitive) au demonstrat o rezistenta mai mare la raceala.

Intr-un studiu din 2010 efectuat pe o perioada de 10 ani, cercetatorii au vrut sa vada daca nivelul ridicat de emotii pozitive este asociat cu un risc mai mic de boala coronariana. Observatorii au evaluat participantii pe o scara de la 0 la 5 pentru a vedea cat de mult manifesta emotii pozitive precum bucuria, fericirea, entuziasmul, multumirea etc. 10 ani mai tarziu, cercetatorii au recontactat participantii pentru a vedea in ce stare se gasesc. Ceea ce au descoperit este ca cei mai fericiti dintre pacienti aveau mai putine sanse sa dezvolte o boala coronariana. Si, de fapt, pentru fiecare punct in plus pe scara emotiilor pozitive pe care le exprimasera, riscul de a dezvolta o astfel de boala era cu 22% mai mic.

2. Oamenii fericiti traiesc mai mult

Unul dintre studiile mele favorite este facut de Danner si colegii in 2001, pe o populatie de calugarite. Calugaritele catolice sunt subiecte de cercetare excelente din punct de vedere medical si psihologic intrucat ele traiesc in conditii de viata similare  (venituri, dieta, educatie, acces la serviciile de sanatate, obiceiuri), reprezinta o comunitate foarte stabila (nu se muta…) si a fost posibil sa fie urmarite timp de 60 de ani.

Astfel, in 1930, Maica Stareta a cerut fiecarei novice sa scrie un scurt eseu autobiografic continand cateva sute de cuvinte, ca o scrisoare de motivatie. Danner si colegii sai au analizat continutul emotional al acestor eseuri scrise de 180 de novice nascute dupa 1917. Ei au numarat frazele ce contineau cuvinte reprezentand emotii negative. In 1990, 40% din esantionul de calugarite murise, iar cercetatorii au vrut sa verifice daca acel continut emotional din eseuri, scris cu 60 de ani mai devreme, avea vreo legatura cu supravietuirea. Cele mai fericite calugarite (cele pozitionate printre primele 25% ce exprimasera emotii pozitive) au trait in medie 10 ani mai mult decat suratele lor mai nefericite (cele pozitionate in ultimii 25%).

In 2015, Lawrence, Rogers si Wadsworth au examinat relatia dintre fericire si longevitate in randul a  31.481 adulti americani si rata lor de supravietuire pe o perioada de 30 de ani. Participantii care fusesera evaluati ca fiind cei mai nefericiti au avut cu 14% mai multe sanse de a muri decat compatriotii lor fericiti.

3. Oamenii fericiti au mai multe sanse de a se casatori si de a avea casnicii mai satisfacatoare

In 2001, Harker si Keltner au facut un studiu extrem de interesant pe albumul cu fotografii de sfarsit de liceu. Ei au analizat 114 fotografii din albume datand din 1958 pana in 1960. Media notei zambetului (scara Duchene care functioneaza pe 10 puncte) era de 3.8. Femeile din aceste fotografii participau intr-un studiu care monitoriza evenimentele importante din viata (Helson, 1967). Respectiv, cercetatorii stiau – zeci de ani dupa realizarea albumelor foto – daca acele femei se casatorisera si daca aveau casnicii satisfacatoare. Ceea ce a reiesit din studiu este ca nota zambetului din sistemul Duchenne obtinuta pe baza albumelor prezicea ambele rezultate. Expresiile emotiilor pozitive preziceau casatoria si starea de bine ce urma sa fie traita 30 de ani mai tarziu. Pentru a verifica pertinenta acestor rezultate, cercetatorii au analizat si gradul de atractivitate al femeilor respective pentru a evita confuzia motivelor pentru care acestea s-au casatorit. Din aceasta analiza, reiese ca atractivitatea nu a avut niciun impact asupra rezultatelor.

4. Oamenii fericiti sunt mai productivi la munca

Oswald si colegii (2015) aduc dovezi ca fericirea ii face pe oameni mai productivi cu 12%. Rezultatele au fost obtinute prin 4 tipuri de experimente si au aratat in egala masura ca fericirea scazuta (nefericirea…) este sistematic asociata cu o scadere a productivitatii. Diferitele dovezile obtinute, complementare cu fortele si slabiciunile participantilor, sunt coerente cu existenta unei legaturi cauzale intre starea de bine si performanta.

Experimentul 1: unuia dintre gruprurile de subiecti i s-a aratat un video clip amuzant. Apoi, i s-a cerut sa efectueze o sarcina standardizata. La sfarsit, productivitatea participantilor a fost masurata, iar aceasta s-a dovedit a fi net superioara fata de productivitatea grupului de control care nu vazuse video clipul. Acesta este doar rezultatul unei analize transversale. Cu toate acestea, el are o interpretare cauzala intrucat ramane un tratament intamplator.

Experimentul 2: un video clip amuzant este din nou utilizat. De aceasta data, insa, s-au facut masuratori longitudinale repetate. Cea mai mare crestere de productivitate a fost inregistrata in randul subiectilor care si-au ameliorat starea fericire.

Experimentul 3: a fost adoptat un demers diferit. Intr-o incercare de a reda cat mai fidel – chiar daca intr-un mod stilizat – anumite politici pe care angajatorii le pot aplica, subiectilor li s-au oferit ciocolata, fructe si bauturi. Ca si inainte, efectul cresterii productivitatii, si inca unul substantial, s-a aratat in randul beneficiarilor acestor „atentii”.

Experimentul 4: productivitatea subiectilor a fost masurata de la bun inceput. La sfarsitul experimentului, subiectii au raspuns la chestionare continand intrebari legate de tragedii care ar fi putut avea loc in viata lor de familie. Cei care au semnalat astfel de tragedii la sfarsitul experimentului in laborator au fost in mod disproportionat cei care au avut o productivitate foarte mica de la bun inceput. Acesti subiecti sunt si cei care au raportat cea mai scazuta stare de fericire.

Intr-o meta-analiza constituita pe baza a 225 de studii academice facute pe 275.000 participanti, cercetatorii Sonja Lyubomirsky, Laura King si Ed Diener au gasit dovezi solide ce sprijina legatura direct cauzala dintre satisfactia in viata si succesul in viata profesionala. Ei au aratat ca indivizii fericiti au success in multiple domenii ale vietii lor, respectiv in casnicie, prietenii, venituri, performanta profesionala si sanatate. Autorii sugereaza un model conceptual pentru aceste descoperiri argumentand ca legatura fericire-succes exista nu numai pentru ca succesul ii face pe oameni fericiti, ci si pentru ca emotiile pozitive duc la succes. Trei categorii de dovezi – transversale, longitudinale si experimentale – au fost documentate pentru a testa acest model. Au fost descrise studiile relevante, iar efectele lor au fost combinate intr-o meta-analiza.  Rezultatele reveleaza faptul ca fericirea este asociata cu succesul si il preceda in numeroase domenii ale vietii.

5. Oamenii fericiti rezista mai bine la stres

Fericirea ne face rezilienti. De asemenea, ne ajuta sa ne revenim mai repede dupa stres.

In 2011, Barbara Fredrickson, unul dintre cercetatorii acestui studiu, a numit aceast rezultat “undo effect” (desfacerea efectului). Fericirea poate sa “undo”(desfaca) negativul in urma efectelor stresului, anxietatii, depresiei ori negativitatii in general. In primul studiu, ea a testat acest “undoing effect” pe 170 de participanti care au trecut printr-o reactivitate anxietanta cardiovasculata indusa. Participantii au vizionat un film care vehicula multumire, amuzament, neutralitate sau tristete. Experimentul avea ca obiectiv sa vada cum impacteaza diferitele fileme (doua induceau emotii pozitive, unul – emotii negative, unul era neutru) recuperarea in urma stresului. Rezultatul a fost ca filmele care vehiculau multumire si amuzament au produs o recuperare cardiovasculara mai rapida decat filmul neutru si cel trist. In cel de-al doilea experiment, 185 de participanti au vazut aceste filme in urma unei stari neutre. Rezultatele infirma explicatia alternativa care ar spune ca acest “undo effect” (desfacerea efectului) ar reflecta doar simpla inlocuire a procesului, intrucat emotiile pozitive pot ajuta la reglarea emotiilor negative.

In 1993, Diener si Larsen aratasera deja ca echilibrul intre emotiile pozitive si emotiile negative impacteaza evaluarea satisfactiei in viata.

Stresul excesiv cauzeaza producerea unui nivel superior de cortizol – hormonul stresului – care poate duce la un anumit numar de probleme de sanatate. Mai multe studii au aratat ca indivizii care sunt mai fericiti au niveluri mai scazute de cortizol in sange (Smyth si colegii, 1998, Davydov si colegii, 2005, Steptoe si colegii, 2008).

Fericirea in sensul bun al cuvantului

Tinand cont de faptul ca emotiile pozitive afecteaza clar gandurile si actiunile oamenilor, ar trebui cu totii sa ne focalizam pe construirea fericirii noastre. Exista insa o avertizare importanta.

June Gruber, profesor asistent in departmentul de psihologie si neurostiinte al Universitatii din Colorado, a aratat ca excesul de emotii pozitive sau emotiile pozitive excesive sau cautarea permanenta a emotiilor pozitive este asociata cu riscul. Identificand capcanele fericirii, putem intelege mai profund ce inseamna fericirea si invata cum sa ne construim vieti mai sanatoase si mai echilibrate. Iata cateva sfaturi pretioase:

  • Este important sa experimentam “cantitatea” potrivita de fericire. Nici prea multa, dar, cu siguranta, nici prea putina.
  • Fericirea are un timp si un loc. Trebuie sa fim cat se poate de constienti de contextul si situatia in care suntem fericiti. Anumite momente/locuri nu sunt pur si simplu in adecvatie cu fericirea.
  • Este important sa mentinem un echilibru emotional. Nu este indicat sa experimentam fericirea in detrimentul emotiilor negative. Acestea din urma fac parte din formula complexa a sanatatii emotionale si ne ajuta sa mentinem o perspectiva obiectiva. Echilibrul emotional este deci crucial.
  • Este important sa cautam si sa experimentam fericirea din motive corecte. O focalizare excesiva asupra fericirii poate duce la nefericire. In loc sa cautam obsesiv fericirea, ar trebui sa ne concentram pe construirea acceptarii starii noastre emotionale, oricare ar fi aceasta. Adevarata fericire, se pare, vine din manifestarea bunatatii fata de ceilalti si fata de sine.

Si nu in ultimul rand

Daca v-ati intrebat vreodata cum arata oamenii fericiti, iata un potret bazat pe studii stiintifice:

  • Le este usor sa se simta bine si sa isi revina dupa momentele dificile.
  • Au o retea sociala apropiata, care ii sustine cand au nevoie.
  • Ei cred cu adevarat ca prezenta lor pe aceasta lume are importanta si impact.

Dupa cum spunea Aristotel: “Fericirea este o viata traita in virtute”.

Haideti sa construim impreuna si sa facem oamenii mai fericiti!

  •  
  •  
  •  
  •  
Nu exista comentarii

Lasa un comentariu

Adresa dvs. de email nu va fi publica